statistica uuuuuuuu ddddddd Contactare Arhiva Despre noi
Suntem români şi punctum Mihai Eminescu

DE CE "ARCAŞUL"

     Pentru cã nu s-a putut numi aceastã publicaţie nici „Deşteaptã-te, române!”, nici „Dacia”, nici „Ţara de Sus”, nici „Patria”.
  Şi atunci care alt titlu decât „Arcaşul” ar fi cuprins întreaga semnificaţie a noţiunilor şi simbolurilor de mai sus? Or, anume „Arcaşii” au fost de-a lungul vremurilor principalii apărători ai credinţei strămoşeşti, ai datinilor şi obiceiurilor noastre, limbii şi portului popular, promotori neînfricaţi ai idealurilor neamului românesc.
  Ca un rãspuns demn la tentativele de deznaţionalizare a populaţiei româneşti.
  Ca o replicã sau, mai bine zis, ca un exemplu frumos preluat de la confraţii noştri ucraineni, ce-şi creaseră anterior detaşamente de tineri patrioţi ai neamului lor, denumindu-le „Sici”.
  La fel şi-n satele noastre au apãrut, cu peste 90 de ani în urmã, Societăţile de arcaşi, membrii cărora s-au strãduit sã menţinã treazã conştiinţa naţională a românilor.
  Prin cultivarea virtuţilor străbune.
  Prin promovarea tradiţiilor şi datinilor naţionale.
  Prin educarea dragostei de Patrie şi de pãmântul strãbun.
  Înaintaşii noştri ştiau prea bine că fără toate aceste valori de nepreţuit, un popor nu poate exista. De aceea nu şi-au precupeţit forţele ca sã propage cu îndârjire şi mari jertfe ideea naţională.
  Această activitate nobilă a continuat chiar şi după Marea Unire din 1918. Iată, ce scrie în Statutul Societăţilor arcăşeşti, elaborat în 1924, la capitolul „Scopul Societăţii”:
  – a rãspândi cultura în pătura poporului, a întãri dragostea lui către neam, ţarã şi biserică şi a sprijini neamul în toate năzuinţele sale legale;
  – a cultiva spiritul de dragoste şi unire între românii de pretutindeni şi a-i sprijini în toate manifestările vieţii lor sociale pentru păstrarea şi consolidarea unităţii naţionale şi culturale.

  Oare poate fi ceva mai nobil decât aceste scopuri?
  E tocmai ceea ce îşi propune „Arcaşul” nostru.
  Dă-ne, Doamne, puteri să putem merge mai departe pe această cale.
UCRAINA
< ROMÂNII DE PRETUTINDENI
    NUMĂRUL CURENT septembrie 2011

CONDOLEANŢE
CETĂŢENIA ROMÂNĂ: PRO ŞI CONTRA
Decizia noastrã de a publica mai multe materiale pe aceastã temã a fost determinatã în mare mãsurã şi de dezinformãrile pe care le face cel mai mare "expert" din Europa în problemele românilor şi ale istoriei Bucovinei, panul Petro Kobevko, redactor-şef al "Ceas"-ului antiromânesc, precum şi unele formaŢiuni politice de buzunar ale extremiştilor ucraineni, care şi când mãnâncã viseazã duşmani ai Ucrainei.

SOS! SÃ SALVÃM ŞCOLILE ROMÂNEŞTI
... tot sub motivul -optimizãrii procesului de învãţãmânt s-au închis aceste douã şcoli, iar pãrinţilor ca şi acum li s-au promis cã zilnic autobuse speciale vor transporta copii din Ţeţina la Şcoala din vale. Sã ne demonstreze cineva cã autobusele promise atunci, prin anii 70-80, au fãcut mai mult de 10-15 curse într-un an de învãţãmânt. Şi... atâta le-au mai vãzut copii şi pãrinţii lor.
  A P E L
 Cãtre toţi românii de pretutindeni
...cãtre dumneavoastrã românii din dreapta Tisei -Maramureşul Voievodal Ucraina, urmaşii dacilor liberi, urmaşii lui Bogdan şi Dragoş-Vodã în legãturã cu izolarea noastrã din partea României.
   Aici, în România Micã locuiesc de mii de ani românii rãmaşi dupã împãrţirea Maramureşului integral - 4 iunie 1920. Atunci eram 11 mii, azi am ajuns la peste 50 de mii de oameni.
PORTRETE SCRISE
Doga continuã sã râdã şi sã danseze. Parcã şi intoneazã ceva. Râsul compozitorului este inconfundabil şi el iradiazã întotdeauna luminã şi bunãtate. Acum, însã, chipul lui Doga exprimã ceva mai mult. Râdem şi noi de bucurie şi plãcere, râdem de râsul şi dansul lui Doga. Ca şi cum am asista cu toţii la un moment de inspiraţie divinã când iau naştere acordurile unei melodii noi. Soţia sa îl priveşte surâzând. De la o fereastrã a casei Samoilenilor contemplã cu ochi visãtori ograda şi pe noi toţi ...
CERNÃUŢI - 600
... puteţi începe din Piaţa Centralã a Cernãuţiului, unde la 1847 a fost construitã clãdirea impunãtoare a Primãriei în stilul clasicismului târziu. Dacã o veţi lua pe str. Kobyleanska (fosta Domneascã), atunci la intersecþia ei cu str. Alexandru cel Bun veţi vedea încã un exemplu de clasicism - o clãdire semirotundã, cu coloane sobre şi balcon. Priviţi din Piaţã de-a lungul str. Ruska şi veţi vedea la o anumitã distanţã clãdirea bisericii greco-catolice, construite încã în 1821 în stil empiric pe banii boierului Turcul, a cãrui origine era legatã de cazacii ...
GOLGOTA ROMÂNILOR
...cei mai virtuoşi agenţi ai NKVD-ului au cercetat cu migalã fiecare bob de mahorcã, analizându-l din diverse puncte de vedere, dorind sã gãseascã mesaje cifrate, sosite din partea securitãţii rom âne. Dupã numeroase interogãri, pãmânteanul nostru este pedepsit de cãtre ...
DIN SPOVEDANIILE UNUI CREŞTIN
Creştinismul zilelor noastre este palid, ca sã nu zicem aproape mort în pãcatele sale. Nu puţini sunt de aceia care ieri erau atei înrãiţi, iar peste noapte s-au declarat creştini, cã aşa s-o ajuns sã fie la modã, se gândesc ca mai înainte, cine ştie, poate cã şi pe aceastã cale vor putea culege foloase materiale. Procedeazã dupã ...
FESTIVAL INTERNAŢIONAL -CERNÃUŢI - 600
În 2008 se vor împlini 600 de ani de la prima atestare documentarã a oraşului Cernãuţi într-un act emis la 4 octombrie 1408 de cãtre Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei. Cele şase secole care s-au scurs de atunci sunt de un dramatism asemãnãtor or adesea cu destinul mioritic al pãstorului moldav. Nenumãrate seminţii I-au cãlcat vatra, din cetatea învecinatã Ţeţina n-au mai rãmas decât ruinile, dar Cernãuþii şi-au dus înainte, sisific, crucea trecutului, având pe parcurs şi vremuri mai însorite, pline de glorie.
ROMÂNIA
Ucrainenii din România
Societăţi culturale
Presa de limbă ucrainiană
Personalităţi
Sondaj
Când ultima dată aţi fost la Cernăuţi?
înainte de 1940
în timpul URSS cu 10 ani în urmă
în actuala stăpânire Ucrainenă
Sunt băştinaş acestor meliaguri
Dată istorică
Vederile Cernăuţilor
    Obectivul zilei
* HAI SÃ DÃM MÂNÃ CU MÂNÃ, CEI CU INIMA ROMÂNÃ *